# Subversiunea ideologică: revenirea unui cuvânt din Războiul Rece, între amenințare reală și fantasmă

Un videoclip din 1984, milioane de vizionări, un cuvânt despre care credeam că a fost trimis muzeului Războiului Rece: „subversia ideologică” este din nou în fluxurile noastre de știri. Desemnează atât operațiuni foarte reale, documentate de serviciile statului și cercetători, cât și o fantezie convenabilă pentru acuzarea oricărui adversar. Această serie de cincizeci de postări își propune să țină ambele capete: să ia amenințarea în serios fără a ceda paranoiei.

Autor: Paul-Michel Manandise · 16 octombrie 2026 · CEAS Editorial Cell

Tradus din franceză. Publicat inițial pe CEAS: https://www.ceas.info/publication/subversion-ideologique-retour-mot-guerre-froide

# Constatări cheie

• Fragmente din interviul cu Yuri Bezmenov (1984) circulă masiv pe rețelele de socializare și servesc unor scopuri opuse, de la seria New York Times despre rădăcinile „știrilor false” până la narațiuni care prezintă blocajele Covid-19 și mandatele de vaccinare ca o captare autoritara de putere.
• Confuzia dintre propagandă, dezinformare, influență, război hibrid și subversie îi avantajează mai ales pe cei care manipulează.
• Raportul CAPS/IRSEM 2018 adoptă noțiunea de „manipulare a informațiilor”, definită ca „diseminarea intenționată și masivă de știri false sau părtinitoare în scopuri politice ostile”.
• Subversia este noțiunea cea mai atotcuprinzătoare și, prin urmare, cea mai ușor de folosit greșit.
• Decretul nr. 2021-922 crearea Viginum vizează comportamente (origine străină, diseminare artificială sau automatizată, falsitate manifestă, vătămare a intereselor fundamentale ale Națiunii), nu opinii.
• Sunt documentate operațiuni de manipulare străină, de la campania sovietică care atribuie originea SIDA Pentagonului până la campania RRN rusă care vizează Franța.
• Paranoia este capcana imaginii în oglindă a naivității: neagă cauzele reale ale nemulțumirii și poate alimenta o „tentație liberticidă” în rândul celor din guvern.

# Un videoclip care nu va muri

În 1984, în fața camerei eseistului american G. Edward Griffin, Yuri Bezmenov, un fost jurnalist al agenției sovietice Novosti care a dezertat în Occident în 1970, explică că spionajul este doar o mică parte din munca KGB. Potrivit acestuia, „doar aproximativ 15% din timp, bani și forță de muncă” sunt cheltuite pe inteligență ca atare; „celălalt 85%” merge la „un proces lent” pe care el îl numește „subversiune ideologică”, „măsuri active” sau „război psihologic” (traducerea autorului din transcrierea interviului, redată aici în engleză).

Scopul, spune el, este de a „schimba percepția asupra realității” a unei populații într-o asemenea măsură încât, în ciuda abundenței de informații, nimeni nu mai este „capabil să tragă concluzii sensibile” în apărarea propriilor interese. Apoi își expune celebrul model în patru etape: demoralizare, destabilizare, criză, normalizare.

Scopul, spune el, este de a „schimba percepția asupra realității” a unei populații într-o asemenea măsură încât, în ciuda abundenței de informații, nimeni nu mai este „capabil să tragă concluzii sensibile” în apărarea propriilor interese.

Patruzeci de ani mai târziu, aceste fragmente circulă în buclă pe YouTube, TikTok și X. După cum a povestit jurnalistul Jorge Barrera într-o lungă investigație CBC News în 2022, ele au fost folosite într-un trailer pentru jocul video Call of Duty în 2020, folosit de New York Times într-o serie despre rădăcinile „știrilor false”, ca să prezinte mandate de blocare și apoi reciclate împotriva Covid-19. a unei apucari autoritare de putere. Același document servește astfel unor scopuri opuse. Acesta este primul motiv pentru a-l privi cu atenție.

# Un desiș de cuvinte

Al doilea motiv are de-a face cu vocabularul. Oamenii vorbesc interschimbabil despre propagandă, dezinformare, știri false, război hibrid, influență sau subversiune. Aceste cuvinte nu înseamnă același lucru, iar confundarea lor aduce beneficii mai ales celor care manipulează.

Raportul Manipularea informațiilor, publicat în 2018 de Personalul de planificare a politicilor (CAPS) al ministerului francez de externe și de Institutul de Cercetare Strategică de la École militaire (IRSEM), subliniază imediat această „confuzie terminologică evidentă”. Acesta notează că datorită acestei confuzii unii oameni pot compara RT cu BBC sau France 24 sau pot minimiza problema explicând că „totul este propagandă”. Autorii lasă deci deoparte câteva noțiuni considerate prea vagi sau prea militarizate („războiul informațional”, „războiul hibrid”) și o adoptă pe aceea de manipulare a informațiilor, definită ca „diseminarea intenționată și masivă a știrilor false sau părtinitoare în scopuri politice ostile”.

Pentru restul acestei serii, să distingem:

• influența și diplomația publică, pe care toate statele le practică deschis și care nu reprezintă o problemă în sine;
• propaganda, o încercare organizată de a forma opinii și comportament, care se poate baza pe fapte exacte;
• dezinformare, diseminarea deliberată de informații false sau înșelătoare, de obicei în timp ce se ascunde sursa acestora;
• măsuri active, termen sovietic pentru un set de operațiuni de influență sub acoperire, de la dezinformare la finanțarea organizațiilor de front;
• și în cele din urmă subversiune, termenul cel mai larg și mai vag: ideea că un adversar caută să slăbească o societate din interior, subminându-i încrederea în instituțiile sale și exploatând diviziunile acesteia.

Tocmai pentru că subversia este noțiunea cea mai atotcuprinzătoare, este cea mai ușor de folosit greșit. Într-o postare publicată în Club de Mediapart pe 19 martie 2026, „Zorii războiului invizibil”, mi-am amintit etimologia acestuia: latinescul subverere, „a răsturna de jos”. Cuvântul spune exact ceea ce desemnează: nu un atac frontal, ci o muncă de subminare care exploatează din interior slăbiciunile unei societăți.

# Ce păstrează legea franceză

Franța a ales o definiție restrânsă, operațională. Decretul nr. 2021-922 din 13 iulie 2021, prin care s-a creat Serviciul de Vigilență și Protecție împotriva Interferenței Digitale Străine (Viginum), de pe lângă Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională (SGDSN), vizează operațiuni care îndeplinesc mai multe condiții deodată: implică, „direct sau indirect, un stat străin sau o entitate străină non-statală”; au ca scop „diseminarea artificială sau automată, masivă și deliberată” a conținutului online; se referă la „afirmații sau imputații de fapt vădit inexacte sau înșelătoare”; și ele sunt „probabile să dăuneze intereselor fundamentale ale Națiunii”.

Această grilă are o singură virtute: vizează nu opinii, chiar radicale, ci comportamente (origine străină, coordonare artificială, falsitate manifestă). Un activist francez care critică violent guvernul nu se încadrează în acest cadru. O rețea de conturi false gestionate din străinătate care imită site-ul Le Monde pentru a răspândi articole false. Același decret instituie și un comitet de etică și științific pentru monitorizarea activității serviciului, semn că legiuitorul era conștient de riscul de abuz.

# Două capcane simetrice

Prima capcană este naivitatea. Operațiunile de manipulare din străinătate nu sunt invenția câtorva experți în căutare de finanțare. Arhivele Războiului Rece, pe care le vom explora, documentează campanii sovietice foarte reale, precum cea care a atribuit originea SIDA Pentagonului în anii 1980. Din 2023, Viginum a publicat rapoarte detaliate despre operațiunile rusești care vizează Franța, inclusiv campania RRN, care a uzurpat identitatea vizuală a ziarelor franceze. Pentru un cititor care cunoaște Ucraina din interior, aceste mecanisme sunt orice altceva decât abstracte: au însoțit războiul din 2014.

A doua capcană este paranoia. A vedea mâna Moscovei în spatele fiecărei nemulțumiri sociale, fiecărei mișcări studențești sau fiecărui vot de protest echivalează cu a nega că cetățenii au motive proprii de a fi nemulțumiți. Raportul CAPS/IRSEM avertizează asupra unui „efect indirect” al manipulării: generarea unei „tentații liberticide” în rândul celor de la guvernare, adică împingerea acestora să ia măsuri contrare propriilor valori democratice, ceea ce adâncește și mai mult diviziunile. Istoricul și specialistul în Rusia Mark Galeotti afirmă un punct similar: a devenit foarte ușor să vezi mâna Kremlinului în spatele fiecărui eșec, ceea ce îl creditează pe Vladimir Putin cu mai multă influență decât are în realitate. Și Galeotti adaugă că aceasta poate fi „cea mai mare măsură activă dintre toate”.

# Ce propune acest serial

Această serie se va desfășura în opt etape: modelul Bezmenov și autorul său; arhivele sovietice; Rusia lui Putin; Ucraina ca prim front; Franța și Europa ca ținte, pe baza rapoartelor Viginum și a lucrărilor EU DisinfoLab și EUvsDisinfo; critici la adresa conceptului și a utilizărilor sale conspiraționiste; marile teorii ale propagandei, de la Bernays la Ellul; și, în sfârșit, instrumentele rezilienței democratice.

Această serie extinde și postările pe care le-am publicat în Club de Mediapart din toamna anului 2025 sub titlul „Războiul invizibil”. În ele am argumentat pentru ceea ce am numit o „Contra-artă a războiului”: formarea cetățenilor, de la școală încoace, în „igiena informațională”; nu doar respingerea propagandei, ci „cartografierea” rețelelor sale de finanțare, fermelor de troli și releelor ​​locale pentru a le expune justiției și opiniei publice; și răspunzând manipulării „nu cu brutalitatea sterilă a cenzurii”, ci cu claritatea faptelor. Această cerință se aplică și pentru noi înșine: ne obligă să ne supunem propriile modele, inclusiv pe ale mele, aceleiași critici ca și ale altora.

Metoda noastră va fi simplă: distingeți ceea ce este dovedit, ceea ce este plauzibil și ceea ce este doar afirmat. Citează surse, toate verificabile. Subliniază limitările, inclusiv cele ale serviciilor care luptă împotriva dezinformarii. Pentru că o democrație care se apără împotriva manipulării prin manipulare, la rândul ei, ar fi pierdut deja.

# Limitări și incertitudini

Modelul lui Bezmenov (diviziunea 15% / 85%, patru etape) se bazează pe mărturia unui dezertor; acest post îl prezintă fără a-l evalua, examinarea sa critică fiind planificată pentru mai târziu în serie.
Citatul Bezmenov este traducerea autorului, bazată pe stenograma interviului.
Acest post de deschidere stabilește un cadru și anunță evoluții ulterioare; nu analizează în detaliu campaniile citate (INFEKTION, RRN).
Definiția franceză a lui Viginum este în mod deliberat restrânsă și nu acoperă întreaga gamă de fenomene de influență.
Rapoartele serviciilor care luptă împotriva dezinformarii au propriile limitări, pe care serialul se obligă să le sublinieze.

# Notă metodologică

Analiză bazată exclusiv pe surse deschise, verificabile: stenograma interviului din 1984, o investigație jurnalistică (CBC News, 2022), raportul CAPS/IRSEM (2018), decretul nr. 2021-922 publicat pe Légifrance, raportul tehnic Viginum privind RRN (2023) și lucrarea lui Mark Galeotti (Marshall Center, 2019) și Thomas Boghardt (Studies in Intelligence, 2009). Citatul Bezmenov a fost tradus de autor din stenograma interviului. Metoda distinge ceea ce este dovedit, ceea ce este plauzibil și ceea ce este doar afirmat și supune propriile modele ale autorului aceleiași critici ca și ale altora. Prima postare dintr-o serie dedicată subversiunii ideologice.

# Surse și referințe

1. Yuri Bezmenov – G. Edward Griffin, interview (1984), transcript: https://www.fisheaters.com/srpdf/bezmenovinterview.pdf
2. Jorge Barrera, “Chaos agent”, CBC News, 05.02.2022: https://www.cbc.ca/newsinteractives/features/yuri-bezmenov-soviet-defector-canada
3. J.-B. Jeangène Vilmer, A. Escorcia, M. Guillaume, J. Herrera, Les manipulations de l’information : un défi pour nos démocraties, CAPS/IRSEM, 2018: https://www.irsem.fr/storage/file_manager_files/2025/03/les-manipulations-de-l-information.pdf
4. Décret n° 2021-922 du 13 juillet 2021 (Viginum), Légifrance: https://www.legifrance.gouv.fr/jorf/id/JORFTEXT000043788361
5. Viginum, RRN : une campagne numérique de manipulation de l’information complexe et persistante, 19.06.2023: https://www.sgdsn.gouv.fr/files/files/Publications/20230619_NP_VIGINUM_RAPPORT-CAMPAGNE-RRN_VF.pdf
6. Mark Galeotti, “Active Measures: Russia’s Covert Geopolitical Operations”, Marshall Center Security Insight, no. 31, 06.2019: https://www.marshallcenter.org/en/publications/security-insights/active-measures-russias-covert-geopolitical-operations-0
7. Thomas Boghardt, “Operation INFEKTION”, Studies in Intelligence, 53/4, 2009: https://www.cia.gov/resources/csi/static/1-Operation_INFEKTION_Soviet_Bloc_AIDS_Disinformation_Campaign.pdf
8. Paul-Michel Manandise, « 1. L’aube de la guerre invisible », Club de Mediapart, 19.03.2026: https://blogs.mediapart.fr/1759733/blog/190326/1l-aube-de-la-guerre-invisible-par-le-colonel-paul-michel-manandise

Paul-Michel Manandise – CEAS, Centre Européen d’Analyse Stratégique – ceas.info

Articolul original: https://www.ceas.info/publication/subversion-ideologique-retour-mot-guerre-froide